Drama si telenovele in weekend

Am avut un weekend agitat si unul plin de drama si telenovela de familie.

Stiti, Matilda, pisica noastra de 17 ani, a murit lasandu-ne familia plina de suferinta. Carmin, motanul de caramea cu comportament 100% de caine, extrem de nobil, s-a hotarat plin de maturitate sa preia din atributiile Matildei fata de mine in mod special. In consecinta, dupa 9 ani de comportament tipic de barbat grosolan semi motan semi catel s-a hotarat sa-si aduca la suprafata latura pisiceasca. A renuntat sa aporteze ciorapi si a inceput sa se urce in pat lipindu-se de noi. N-a mai lovit cu coada usa de la baie in timp ce faceam dus in schimb a inceput sa toarca sonor ba chiar a acceptat sa fie luat in brate cu cele 12 kg ale lui fara sa se chinuie sa scape folosindu-si greutatea labelor de tigru in miniatura. Bun, Carmin asta oricum este personajul nr 1 al familiei noastre pline de animale. O data a reusit in casa fiind sa-si rupa un canin, buza superioara si laba dreapta complet, fara ca noi sa reusim sa aflam cum dracu a reusit aceasta performanta absolut incredibila intr-o casa ca a noastra care nu are stanci, garduri sau prapastii in decor. Alta data am reusit sa ajung la timp sa-l salvez in timp ce incerca sa bea cu corpu-i imens apa din closet unde din cauza vasului ingust dar si a capatinii lui enorme a ramas captiv incercand sa-si potoleasca setea, probabil dupa vreo bauta cu Jean si Matilda.

I-am multumit, jur pe viata mea in fel si chip, chiar m-am inghesuit in Catalin in timpul noptii sa-i fac loc fizicului lui desfasurat din cap pana la coada de fix 1 m… 1m patrat aproape in patul nostru conjugal.
image2-2
In weekend ne-a razbit dorul de crescut un bebelus, asa ca ne-am hotarat sa plecam sa ne lasam alesi de un pisicel. Ne doream o pisica, o fetitza gri sau neagra – british short hair – si ne-am intors acasa cu un motanel alb ca zapada – ce-i drept british – dar cu o rasa extravaganta rau: british short hair chinchilla golden pointed. Un ghem de blana, moale si torcacios, roz din pernute pana in cerul gurii. O dragalasenie cu coada de iepure si puf de pinguin.

image3
image1
Bun! Ajungem acasa, sambata dupa amiaza si se declanseaza iadul!
Carmin beleste niste ochi de am zis ca-i ies din orbita se imfoaie si scuipa ca dracii aia rai (la propriu, jur) si am avut senzatia ca-l aud cum spune:
– Ce plm cauta rahatul asta de Dorobanti cu ochi albastri la noi in casa?!?!? Am zis ca glumeste…
– Stai ma Carmin ca e si el mic si uite cum toarce si noi iubim puii mici si vezi tu, tu esti al nostru da’ Sasha trebuie si el sa aiba un pisic mic sa-l creasca si sa-l iubeasca.
Carmin nimic frate, scuipa si se infoia de l-a depasit in dimensiuni si pe Jean, retriever de 14 ani. Asta micu’, Zapy i-am zis, socat de reactie si de vorbele urate nejustificate, da sa se refugieze in holul dintre dormitoare, dar nefiind familiar cu noua familie, da nas in nas cu cainele Jean… Mvaiii NENOROCIRE! Este randul lu’ asta micu’ sa se infoaie si sa sasaie incat i s-a facut coada exact ca a veveritelor din Chipmunks. De unde visam un weekend plin de armonie eram exact in plina drama cu toti blanosii astia scuipand si maraind cu spinarile infoiate si noi ca nebunii izolandu-i in camere diferite, incercand cu schimbul sa facem psihoterapie cu ei. Ba chiar ne-am impartit pe echipe: Sasha cu Zapy, eu cu nebunu’ de Carmin si Catalin cu Jean cel intelept.

Noaptea a trecut cu bine… Cand ni se parea ca atmosfera tensionata se mai relaxeaza si puful cel alb are potential sa fie acceptat… se declanseaza adevarata drama!
Carmin, rebelul tafnos nevoie mare fuge, prima data in 9 ani de acasa. Nu stim cum. Si nici pe unde. De la noi animalele evadeaza mult mai greu ca la Sing Sing… furia si nemultumirea cu un motanel superb cu alura de metrosexual care ii invadeaza spatiul, insa, l-au facut sa gaseasca o solutie. Noi n-am stiut… ne-am dat seama la apelul de seara cand el nu a aparut.
6 ore l-am cautat, 4 oameni, am intors casa pe dos, curtea si subsolul, am pisait in tot cartierul Tineretului, cautandu-l cu lanterne si device-uri de urmarire. Nimic. Eu, realizati… terminata, umflata de plans, cu rimelul curs si plina de remuscari. Amaratul ala mic era si el pitit dupa o usa ca a inteles ca situatia este groasa.

In timp ce noi femeile familiei, cu mine in frunte, umblam dezmatate prin cartier, sotul meu,cu sange rece, verifica camera de supraveghere minut cu minut. Asa il identifica pe tampit chircit ca o curca-n lemne la propriu, undeva in subsol, unde fusese si cu 6 ore in urma cand il pisaiam ca disperatii, insa, de unde el ca sa ne pedepseasca a refuzat sa raspunda la apel. Era teapan si spasit, fericit ca ne-a vazut suferind. Revederea cu mine a fost curata telenovela. Eu tremurand de plans strangandu-l in brate si jurandu-i credinta vesnica, el stergandu-mi rimelul curs cu laba lui masura 42
Noaptea de dupa fuga am dormit cu el in pat mangaindu-l neincetat in timp ce cu Sasha s-a petrecut miracolul absolut. S-a organizat singur de culcare, si-a citit povestea de noapte buna si a adormit linistit alintat de torsul motanului mic si alb.
image4
Carmin azi si-a petrecut ziua strict in compania blugilor mei Dsquared, insa macar nu l-a mai amenintat cu moartea pe asta micu’ asa ca sper ca in curand sa anunt ca la mine in familie se reinstaureaza pacea si linistea si noi toti vom trai, animale si oameni, in armonia care ne caracterizeaza.


semnatura Ileana-Recovered

Alte articole

Leave a Reply